Mai 2021: Cand esti singur acasa pe 1 iunie!; Musala, Vitosha, Vihren 2021 Altitude Expeditions Team

Musala, Vitosha, Vihren, mai 2021

Au fost trei zile succesive in care am mancat munte pe paine! A fost o atmosfera de expeditie, cu gandul la  #MuntiInalti, la ce vom participa, anul acesta, ca membri #AltitudeExpeditionsTeam – https://altitude-club.ro/programate/

La Vihren am lasat masina cam la 1 km de cabana, drumul fiind barat de urmele unei avalanse. Am urcat pe ceata si amenintare de ploaie, dar fara vant sau frig deosebit. Pe la 2200m au inceput sa apara portiuni cu zapada, apoi vaile si versantii cu expunere Nordica erau pline de zapada, strat consistent, de pana la 2 m in zona corniselor cazute deja. Am inceput un slalom printre limbile de zapada, cautand o ruta ferita de pericole. Speranta era sa iesim in creasta cu o parte catre sud si pe panta finala a varfului, tot cu expunere sudica. In negura care ne inconjura, am ajuns, tot ocolind vai sau portiuni cu zapada, intr-un punct in care, pe directia varfului, se vedea doar un versant cu zapada. La un pas de a ne intoarce, o fereastra de lumina a dechis o perspectiva asupra traseului. Am gasit ruta optima, am coborat de unde  ajunsesem si, bucurosi ca peisajele incepeau sa se iveasca printre nori, am ajuns pe varf, la 2914 m. Reusita, cu siguranta, ne-a facut mare placere. Efortul, poate ne va bucura mai tarziu, acum  vom cobora rapid, gasind ruta ocolitoare care ne-a adus sus ocolind zapada.

In Musala am plecat din Borovets catre Yastrebets, cabinele fiind oprite in aceasta perioada. De la punctul de belvedere de la cabina, am evaluat situatia:  versantii aveau zapada din belsug, pe alocuri si peste jnepeni. Abruptul de deasupra cabanei Musala cu vaile pline de zapada si, pe alocuri cu cornise. Caldarea de la Everest plina de zapada. Am decis sa mergem pe creasta Aleko 2713m – Bezimenem 2792 – Musala 2925m. Am trecut de cateva portiuni cu zapada, apoi am intrat pe creasta propriu zisa, fara zapada, cu stanca aderenta, totul parea excelent. Pe zona intre Aleko si Bezinemen fagasele de pe valea opusa cabanei Musala, incep sa fie cu zapada. Incercam sa le ocolim prin partea de jos a vaii, dar am dat peste alte vaioage pe care zapada continua foarte mult. Ne-am reintors catre creasta, asta insemnand timp si efort. Singura varianta de inaintare era creasta matematica. Se racise, vizibilitatea scazuse, asa ca am hotarat sa ne intoarcem, multumindu-ne, de data asta, cu varful Aleko de 2713m. La ora 23 am ajuns la confortul unui apartament din Borovets. Cu bucuria efortului stateam bine, multumiti. Cu cea a reusitei, mai putin. Ne-am reconsiderat punctul de vedere dupa o gustare asezonata cu Kamenitsa si Mastika.

Vitosha atinge 2.290 m in cel mai inalt punct –Cherni Vrah si este mai mult decat un simplu accesoriu peisagistic, este o parte din istoria si cultura Sofiei. Ne-am dus hotarati sa ne bucuram de peisajul de deasupra orasului, de morenele de pe platou, de efortul unei ascensiuni pe cel mai direct traseu si de reusita unui varf. Ne-a iesit si ne-am bucurat de modul in care cativa sofioti se antrenau si parcurgeau diferite trasee, cu hotarare, dedicare, fericire.

Asa au trecut zilele, generic numite, de 1 iunie. Ne-am simtit sarbatoriti, rasfatati, impliniti.

Revenim in septembrie, vezi daca e si pentru tine – AICI